O caricatura a divinului

In virtutea cuvantului pe care Dumnezeu l-a rostit dintru inceput asupra omului creat "dupa chipul si dupa asemanarea Lui", exista in natura umana un dinamism al desavarsirii: omul este chemat sa devina dumnezeu prin participare, devenind tot mai asemanator chipului divin asezat in el. Umanul nu este un dar imuabil. Schimbarea face parte din libertatea si din bogatia sa virtuala. Problema ramane cea a orientarii, a finalitatii acestei evolutii: fiindca - data fiind libertatea sa neinteleasa - umanitatea poate si sa involueze devenind o caricatura a divinului.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Teologia pe scurt..

Teologia consta in a-L cunoaste pe Tatal prin Fiul in Duhul. Duhul ne uneste cu Fiul, care ni-L arata pe Tatal. Fiul il roaga pe Tatal ca sa ni-L trimita pe Duhul Sfant.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

De ce a trebuit?

De ce a trebuit sa-Si dea Hristos viata pentru pacatele noastre? Pentru ca pacatele ne separa de Dumnezeu si atrag dupa sine moartea. Dar Hristos care este Dumnezeu, si este lipsit de pacat, a luat pacatele noastre si a suferit in mod real pentru ele, pana la moarte, din mila pentru noi. El a transformat moartea ca separare de Dumnezeu in moarte ca unire cu Dumnezeu. Luand asupra Sa pacatele prin unirea cu noi si daruindu-Se pe Sine noua, El a transformat moartea in daruirea de Sine lui Dumnezeu, in unire cu Dumnezeu; de aceea El nu putea ramane in moarte. Iar prin puterea Lui si noi putem invinge moartea, recunoscandu-ne pacatele, depasindu-ne separarea orgolioasa de Dumnezeu.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

In nebunia sa

Atunci a iubi inseamna a suferi raul pe care in nebunia sa celalalt si-l face lui insusi.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Indumnezeirea

Indumnezeirea inseamna a fi dumnezeu prin participare, a fi asemenea lui Dumnezeu, plin de bunatate, de smerenie, plin de disponibilitatea de a te darui asumandu-ti responsabilitatea pe care Dumnezeu si-a asumat-o pentru noi in Hristos.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Adevarata unire

Cum se poate infaptui o adevarata unire cu cei ce invata dogme straine Ortodoxiei, referitoare la Sfanta Treime, la Maica Domnului, la ierarhie, la icoane, la post, etc..? Nu putem ramane nepasatori fata de adevar, cu nadejdea de a obtine o unire prin compromis.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Dispute

Polemistii bizantini au pus la indoiala calitatea de profet a lui Mahomed pe temeiul ca nu exista marturiile descoperirii dumnezeiesti si nici ale prorocilor de mai nainte. Nu existau dovezi sau marturii despre minunile sale. Mahomed nu a rostit nici o prorocie, nici nu a prevazut cele ce aveau sa vina asupra lui. Mai mult, nu exista vreo cercetare a caracterului personal al lui Mahomed. Pentru aceea comunitatea islamica a fost supusa unei presiuni atat din afara cat si dinlauntru spre a produce un profil superior profetului ei, mai ales la intrebarea crestinilor: "De unde este profetul vostru?" Adeseori musulmanii pretindeau ca primii adepti ai lui Mahomed nu s-au ingrijit sa adune dovezi despre semnele si minunile sale, fiindca compilau Coranul. Totusi aceasta intrebare a stimulat aparitia impodobirii vietii lui Mahomed cu minuni. Islamul dorea sa justifice superioritatea musulmana asupra crestinismului punand pe seama lui Mahomed semne mai mari chiar decat cele savarsine de Iisus. Pe la mijlocul veacului opt, Ibn Sa'd (764-845), spre a apara islamul, a relatat minuni apocrife ale lui Mahomed. Este interesant faptul ca unele din "minunile" lui Mahomed suna ca si cum ar fi oferite ca raspuns crestinilor, fiindca poarta o uimitoare asemanare cu minunile lui Hristos.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Sfintele moaste

Asemenea [te inchina] si sfintelor moaste si oaselor lor, pentru ca harul lui Dumnezeu locuieste intru acestea, dupre cum si in vremea facatoarei de viata mortii Domnului, dumnezeirea nu s-a despartit de inchinatul trupul Lui...Dar si icoanelor sfintilor, fiindca si ei s-au rastignit impreuna cu Domnul, sa te inchini lor.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Despartirea sufletului de trup

Ca precum intru adevar despartirea sufletului de trup este moartea trupului, asa si despartirea sufletului de la Dumnezeu este moarte a sufletului.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

..pentru a lucra binele

Dumnezeu singur stie ce are de facut in lume si nu are nevoie de rugaciunile noastre pentru a lucra binele, iar daca oamenii se roaga unul pentru altul o fac nu pentru a arata lui Dumnezeu ce are de facut, ci ca sa se inmulteasca dragostea in lume, caci in rugaciune noi descoperim suferinta celuilalt si ne facem partasi la ea si cerem izbavire ca pentru noi insine.

Savatie Bastovoi - Nebunul

Nebunul

-Nu trebuie sa cerem de la Dumnezeu ceea ce putem face noi ca oameni - raspunse pe neasteptate Nebunul. Oare crezi ca Dumnezeu singur n-ar dori sa ii tamaduiasca pe toti oamenii din lume? Dar Lui ii este mai placut cand om pe om se ajuta, pentru ca asa se inmulteste in lume dragostea.

Savatie Bastovoi - Nebunul

Iata ce faci

Iata ce faci: esti ocarat - nu ocari, esti prigonit - rabda, esti hulit - lauda. Osandeste-te singur, si atunci Dumnezeu nu te va osandi.

Sfantul Serafim de Sarov - Randuieli de viata crestina

Foamea imblanzeste fiarele.

Firea trupului fiind surda, oarba si muta, nu te poti intelege cu el decat prin osteneala si foame, insa acestea trebuie conduse dupa dreapta socoteala, ca sa nu dauneze sanatatii.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Un pas inainte.

Acestia, sau lumea, iti iarta orice ticalosie ai face, dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei cu un pas inainte si sa te faci mai bun.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

E mereu aceeasi.

Observam ca, cu cat timpul adauga veacuri dupa veacuri, creand perspectiva, cu atat Iisus e mai mare si mai apropiat de noi. Cel nascut de doua ori, o data din vesnicie si a doua oara din timp, a antrenat vesnicia in timp, incat veacurile repeta Nasterea Lui ca o renastere a lor. Timpul inevitabil se invecheste, numai vesnicia e noua si mereu aceeasi.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Cea mai aspra mustrare a trufiei omenesti.

Paradoxala primire I-au facut oamenii: unii cu iubirea, altii cu ura! De altfel, si Iisus i-a nedumerit de la inceput: a lasat tronul Cerurilor pentru un staul si tovarasia ingerilor pentru vitele din grajd. Cel ce a impodobit cerul cu stele se naste intr-o iesle - probabil locul cel mai curat pe care l-a gasit pe pamant. Cea mai aspra mustrare a trufiei omenesti.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

..sa se apere de Imparatul Pacii

Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. Aceasta este un bun spiritual care nu poate fi creat sau mentinut de arme. Dar nici nu s-a atins bine Dumnezeu de tarana fapturii omenesti din lumea Lui si [aceasta] s-a cutremurat si a pus mana pe sabie, sa se apere de Imparatul Pacii.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Pacea lui Dumnezeu

Pacea pe pamant e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. De asemenea, si pacea din suflet are aceeasi conditie. Autonomia ratiunii nu se poate constitui decat prin pierderea pacii, ceea ce e de fapt si o infrangere sau, mai sincer, o marturisire a neajunsului, o tragedie a inerentului constructiilor fara de Dumnezeu.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Risipiti vom fi

Ortodoxia este comoara noastra, margaritarul nostru cel de mult pret... Ortodoxia este lumina noastra ce ne calauzeste. De vom pierde candva aceasta, comoara, aceasta lumina, risipiti vom fi pana la marginile pamantului, precum praful.

Sf. Nectarie al Penelopoliei

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Unirea Bisericilor

Astfel, pentru Biserica Romei unire insemna supunerea Bisericii Rasaritene fata de Roma. Pentru bizantini, unirea insemna ca Episcopul Romei sa renunte la innoirile lui.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Mai bine rece decat caldicel

Se atrage aminte oamenilor, cu toata gravitatea posibila: Nu treceti cu usurinta peste Iisus! Mai bine declarati-va impotriva Lui, ca multi va veti lamuri!

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Cunoasterea de sine

De ce ii osandim pe fratii nostri? Pentru ca nu ne straduim sa ne cunoastem pe noi insine. Cine este prins cu cercetarea si cunoasterea de sine, acela n-are timp sa ia seama la altii. Osandeste-te pe tine insuti si inceteaza a-i osandi pe ceilalti.

Sfantul Serafim de Sarov - Randuieli de viata crestina

Cu rabdare

Sa faci toate cu incetisorul, cu usurelul si nu deodata; virtutea nu e para, nu poti s-o mananci dintr-o imbucatura.

Sfantul Serafim de Sarov - Randuieli de viata crestina

Piatra Bisericii

Biserica Ortodoxa declara ca nu persoana lui Petru este piatra Bisericii, ci credinta pe care el a marturisit-o si asupra careia a dat marturie, zicand: "Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu".

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Precum praful

Ortodoxia este comoara noastra, margaritarul nostru cel de mult pret... Ortodoxia este lumina noastra ce ne calauzeste. De vom pierde candva aceasta comoara, aceasta lumina, risipiti vom fi pana la marginile pamantului, precum praful.

Sf Nectarie al Pentapoliei

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Neputinte

Insa puterea lui Dumnezeu intru neputinte se desavarseste!

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Cununa biruintei

Daca nu ar fi fost prigoana, mucenicii nu ar fi stralucit cu atata putere. Tot asa, marturisitorii care, cu ispravile lor, au intarit si au umplut de bucurie Biserica Ortodoxa, nu ar fi primit cununa biruintei de la Hristos.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Filioque

Unde este crestinul acela care sa poata primi doua pricini in Treime: adica Tatal - pricina a Fiului si a Sfantului Duh; apoi Fiul - pricina a aceluiasi Duh? Aceasta inseamna a despica principiul cel unu intr-o indoita Dumnezeire, inseamna a injosi theologia crestina pana la basnele ellinilor si a batjocori Treimea cea mai presus de fiinta si unica in principiu. Dar cum ar putea purcede Sfantul Duh si de la Fiul la fel ca si de la Tatal? Daca purcederea pe care o are de la Tatal este desavarsita si deplina - precum si este, fiindca El este Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat - ce anume este purcederea de la Fiul, si care ii este scopul?

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Rasarit si Apus

[...]ortodocsii nu puteau sa primeasca primatul papal sau nelegiuirea theologica a adaogirii lui Filioque la Crez. Pentru ortodocsi, stricarea sfantului si sobornicescului Crez de ka Nikea prin aceasta adaugire era un rau imens. Cand apusenii propovaduiau ca Duhul Sfant purcede de la Tatal si de la Fiul, ei nu vedeau deosebirea ca pe ceva atat de important. Insa rasaritenii credeau ca este vorba de un principiu vital si ca adaugirea latina rasturna conceptul de Dumnezeire al theologilor greci. Neputinta latinilor de a pricepe sau aprecia pe deplin toate implicatile lui Filioque arata cat de mult se indepartasera conceptele de temelie ale theologiei treimice in Rasarit si in Apus. Pentru Fotie, dubla purcedere era o erezie. Ca urmare, era silit sa formuleze invatatura ortodoxa.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Invinuiri

Grecii, la randul lor, au invinuit pe latini de tendinte iudaizante, fiindca posteau Sambata, mai ales in Cele Patruzeci de Zile din Postul Mare. Grecii criticau si faptul ca latinii nu savarseau Liturghia Darurilor Mai Nainte Sfintite in zilele saptamanilor din Postul Mare, Liturghie alcatuita de Sfatul Grigorie Dialogul (cca. 540-604). Ei erau de asemenea socati de faptul ca preotii latini isi radeau barbile. Mai era si problema clericilor casatoriti, pe care latinii acum ii alungau. Apoi era problema divortului, interzis de latini; insa grecii, pentru care casatoria era si un contract civil, dar si o Taina, ingaduiau divortul in anumite cazuri. Mai era problema dogmatica a Purgatoriului, care grecilor le suna "prea precis". Pe de alta parte, latinii criticau doua practici ale grecilor la savarsirea Euharistiei: folosirea caldurii, adica a apei calde adaugate in potir si, inca si mai aspru, Epicleza, adica chemarea Duhului Sfant, fara de care, sustineau grecii, preschimbarea elementelor nu se producea. Mai era un subiect extrem de contestat: folosirea painii dospite sau nedospite la Liturghie. Se pare ca folosirea painii nedospite s-a generalizat in Apus in veacul al noualea si, la fel ca Filioque, fusese adoptata ca practica curenta la nor de Alpi, desi provenea de altundeva. Latinii sustineau ca Hristos Insusi folosise paine nedospita la Cina cea de Taina. Grecii sustineau ca painea dospita simboliza prezenta Duhului Sfant.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan