O profesoara solicita ajutor pentru Ioana, eleva ei bolnava de leucemie

Buna Ziua,

Ma numesc Sorina Dan, sunt profesor de limba engleza la Colegiul National de Informatica ” Traian Lalescu”, Hunedoara si am o mare rugaminte la dumneavoastra. Acum 2 saptamani am fost instiintati in consiliul profesoral ca avem o fetita de 7 ani in scoala, in clasa I, diagnosticata cu leucemie. Fetita se numeste Ioana Stanciu. Vestea a cazut ca un traznet asupra familiei, o familie cu venituri mai putin decat modeste. Acum se afla in tratament la o clinica in Cluj. Am fost foarte impresionata de drama acestei familii si foarte rapid am incercat sa vad eu personal, ajutata de cativa elevi, ce putem face pentru a o salva. Este nevoie de o suma foarte mare de bani – 18.000 euro, minim, pentru un transplant de celule stem. Am inceput rapid sa organizam un spectacol de caritate, desi stiam ca nu putem strange toata suma doar din acest spectacol. Spectacolul a avut loc in data de 3 decembrie la Sala Siderurgistul, Hunedoara. Am cerut ajutor de la toate scolile din Hunedoara si de la toate gradinitele. In seara spectacolului era adunata suma de 102 milioane lei vechi. foarte putin pentru fetita, dar era tot ce am putut face pana in acel moment. Avem nevoie de orice ajutor posibil pentru a strange suma necesara salvarii acestui copil. Va rog din suflet sa ne ajutati cum puteti pentru ca fara ajutor din cat mai multe directii nu reusim sa strangem banii necesari.

Va las si numarul meu de telefon (0726334400) in caz ca ne puteti ajuta. Va dau si numarul de telefon al invatatoarei fetitei, Geta Aldea (0726279432). Ea stie mult mai multe date despre fetita si despre evolutia bolii.

S-au deschis si doua conturi in care intra bani pentru fetita:

BCR – Cont in lei: RO40RNCB0162019894210004;

Cont in euro: RO13RNCB0162019894210005.

Inchei prin a va implora sa faceti ceva pentru a o ajuta pe aceasta fetita, Va multumesc ,

Prof. Sorina Dan

Eu sunt acela!

Se povestea despre avva Agathon ca, odata, au venit la dansul cativa frati, caci auzisera ca avea mare discernamant. Si vrand sa-l incerce daca se manie, i-au zis:
-Tu esti Agathon? Am auzit ca esti curvar si plin de mandrie.
-Da.
Flecar si barfitor?
-Eu sunt acela.
-Tu esti Agathon, ereticul?
El insa a raspuns: "Nu sunt eretic". Atunci ei l-au intrebat: "De ce ai acceptat tot ce ti-am spus pana acum, iar ultimul cuvant nu l-ai suportat?". El raspunde: "Cele dintai acuze mi le insusesc, pentru ca sunt de folos pentru sufletul meu. Dar a fi eretic inseamna a te rupe de Dumnezeu, si eu nu vreau sa ma rup de Dumnezeu". Ei l-au ascultat si, minunandu-se de discernamantul lui, au plecat ziditi.

Patericul (Apoftegmele Parintilor din pustiu)

O haina

Alt batran, imbracat cu doua haine, e intrebat de un ucenic carcotas ce-ar face daca un sarac i-ar cere o haina? Raspunde ca i-ar da-o imediat. Dar daca un alt sarac i-ar cere si pe cealalta? Ar taia jumatate si i-ar da-o. Dar daca, continua ucenicul, un al treilea sarac i-ar cere si jumatatea ramasa? Ei bine, vine raspunsul, simplu si prompt, i-ar da si jumatatea ramasa, ascunzandu-se pana cand Dumnezeu il va acoperi cu ceva.

Patericul (Apoftegmele Parintilor din pustiu)

De ce ingaduie suferinta?

Multi spun: exista un Dumnezeu, dar El nu este bun pentru ca ingaduie suferinta. E un lucru de neinteles pentru lume. In taina Crucii se manifesta bunatatea lui Dumnezeu. El nu pedepseste, nu reactioneaza, accepta totul, chiar suferinta, chiar moartea Fiului Sau din iubire pentru oameni. Daca omul nu se mantuieste, e pentru ca ramane indiferent la aceasta.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?

Desigur, pe Cruce Hristos spune si cuvantul: "Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?". Dumnezeu traieste impreuna cu mine, omul, faptul de a se simti parasit de Dumnezeu. Slava Tie, Hristoase Dumnezeul nostru, Care ai vrut sa impingi tagaduirea de sine pana intr-acolo!
"Hristos a vrut sa dea oamenilor asigurarea faptului ca Dumnezeu nu vrea sa intervina pentru Fiul Sau; nu vrea sa-L razbune. Dumnezeu e lipsit de aparare in fata respingerii oamenilor; nu Se apara pe Sine Insusi. Putea intervenii, dar nu vrea sa o faca. Vrea sa dea exemplu suferind pentru oameni, necomportandu-se ca un om, nefiind supus reactiilor." Isi iubeste Fiul, dar nu-L prefera oamenilor. Il lasa in suferinta.
Cand Hristos spune: "Dumnezeul meu, Dumnezeul meu!", El afirma ca Dumnezeu exista: "El spune atunci oamenilor: Tatal meu nu vrea sa reactioneze impotriva rautatii voastra: nu vrea sa va pedepseasca nici chiar pentru a-L apara pe Fiul Sau. Dumnezeu prefera mantuirea oamenilor odihnei Fiului Sau."

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Sensul Crucii

Inima celuilalt poate fi miscata daca vede ca eu port o Cruce pentru el. Atunci el va intelege sensul Crucii fara ca eu sa ii spun ca tocmai Crucea este cea care ma impinge sa fac aceasta. O fac pur si simplu.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Modelul nostru originar

"Oamenii sunt foarte neincrezatori. Numai o dovada de iubire care merge pana la jertfa prin care omul se daruie celuilalt poate castiga inima celuilalt. Atunci insa Il imitam pe Hristos."Dar aceasta "imitatie" a lui Hristos este o unire cu El; trebuie ca Hristos sa Se incorporeze in noi si sa ne refaca in Sine dupa El, Modelul nostru originar.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

O caricatura a divinului

In virtutea cuvantului pe care Dumnezeu l-a rostit dintru inceput asupra omului creat "dupa chipul si dupa asemanarea Lui", exista in natura umana un dinamism al desavarsirii: omul este chemat sa devina dumnezeu prin participare, devenind tot mai asemanator chipului divin asezat in el. Umanul nu este un dar imuabil. Schimbarea face parte din libertatea si din bogatia sa virtuala. Problema ramane cea a orientarii, a finalitatii acestei evolutii: fiindca - data fiind libertatea sa neinteleasa - umanitatea poate si sa involueze devenind o caricatura a divinului.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Teologia pe scurt..

Teologia consta in a-L cunoaste pe Tatal prin Fiul in Duhul. Duhul ne uneste cu Fiul, care ni-L arata pe Tatal. Fiul il roaga pe Tatal ca sa ni-L trimita pe Duhul Sfant.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

De ce a trebuit?

De ce a trebuit sa-Si dea Hristos viata pentru pacatele noastre? Pentru ca pacatele ne separa de Dumnezeu si atrag dupa sine moartea. Dar Hristos care este Dumnezeu, si este lipsit de pacat, a luat pacatele noastre si a suferit in mod real pentru ele, pana la moarte, din mila pentru noi. El a transformat moartea ca separare de Dumnezeu in moarte ca unire cu Dumnezeu. Luand asupra Sa pacatele prin unirea cu noi si daruindu-Se pe Sine noua, El a transformat moartea in daruirea de Sine lui Dumnezeu, in unire cu Dumnezeu; de aceea El nu putea ramane in moarte. Iar prin puterea Lui si noi putem invinge moartea, recunoscandu-ne pacatele, depasindu-ne separarea orgolioasa de Dumnezeu.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

In nebunia sa

Atunci a iubi inseamna a suferi raul pe care in nebunia sa celalalt si-l face lui insusi.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Indumnezeirea

Indumnezeirea inseamna a fi dumnezeu prin participare, a fi asemenea lui Dumnezeu, plin de bunatate, de smerenie, plin de disponibilitatea de a te darui asumandu-ti responsabilitatea pe care Dumnezeu si-a asumat-o pentru noi in Hristos.

Dumitru Staniloae, M.-A. Costa de Beauregard - Mica Dogmatica vorbita - dialoguri la Cernica

Adevarata unire

Cum se poate infaptui o adevarata unire cu cei ce invata dogme straine Ortodoxiei, referitoare la Sfanta Treime, la Maica Domnului, la ierarhie, la icoane, la post, etc..? Nu putem ramane nepasatori fata de adevar, cu nadejdea de a obtine o unire prin compromis.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Dispute

Polemistii bizantini au pus la indoiala calitatea de profet a lui Mahomed pe temeiul ca nu exista marturiile descoperirii dumnezeiesti si nici ale prorocilor de mai nainte. Nu existau dovezi sau marturii despre minunile sale. Mahomed nu a rostit nici o prorocie, nici nu a prevazut cele ce aveau sa vina asupra lui. Mai mult, nu exista vreo cercetare a caracterului personal al lui Mahomed. Pentru aceea comunitatea islamica a fost supusa unei presiuni atat din afara cat si dinlauntru spre a produce un profil superior profetului ei, mai ales la intrebarea crestinilor: "De unde este profetul vostru?" Adeseori musulmanii pretindeau ca primii adepti ai lui Mahomed nu s-au ingrijit sa adune dovezi despre semnele si minunile sale, fiindca compilau Coranul. Totusi aceasta intrebare a stimulat aparitia impodobirii vietii lui Mahomed cu minuni. Islamul dorea sa justifice superioritatea musulmana asupra crestinismului punand pe seama lui Mahomed semne mai mari chiar decat cele savarsine de Iisus. Pe la mijlocul veacului opt, Ibn Sa'd (764-845), spre a apara islamul, a relatat minuni apocrife ale lui Mahomed. Este interesant faptul ca unele din "minunile" lui Mahomed suna ca si cum ar fi oferite ca raspuns crestinilor, fiindca poarta o uimitoare asemanare cu minunile lui Hristos.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Sfintele moaste

Asemenea [te inchina] si sfintelor moaste si oaselor lor, pentru ca harul lui Dumnezeu locuieste intru acestea, dupre cum si in vremea facatoarei de viata mortii Domnului, dumnezeirea nu s-a despartit de inchinatul trupul Lui...Dar si icoanelor sfintilor, fiindca si ei s-au rastignit impreuna cu Domnul, sa te inchini lor.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Despartirea sufletului de trup

Ca precum intru adevar despartirea sufletului de trup este moartea trupului, asa si despartirea sufletului de la Dumnezeu este moarte a sufletului.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

..pentru a lucra binele

Dumnezeu singur stie ce are de facut in lume si nu are nevoie de rugaciunile noastre pentru a lucra binele, iar daca oamenii se roaga unul pentru altul o fac nu pentru a arata lui Dumnezeu ce are de facut, ci ca sa se inmulteasca dragostea in lume, caci in rugaciune noi descoperim suferinta celuilalt si ne facem partasi la ea si cerem izbavire ca pentru noi insine.

Savatie Bastovoi - Nebunul

Nebunul

-Nu trebuie sa cerem de la Dumnezeu ceea ce putem face noi ca oameni - raspunse pe neasteptate Nebunul. Oare crezi ca Dumnezeu singur n-ar dori sa ii tamaduiasca pe toti oamenii din lume? Dar Lui ii este mai placut cand om pe om se ajuta, pentru ca asa se inmulteste in lume dragostea.

Savatie Bastovoi - Nebunul

Iata ce faci

Iata ce faci: esti ocarat - nu ocari, esti prigonit - rabda, esti hulit - lauda. Osandeste-te singur, si atunci Dumnezeu nu te va osandi.

Sfantul Serafim de Sarov - Randuieli de viata crestina

Foamea imblanzeste fiarele.

Firea trupului fiind surda, oarba si muta, nu te poti intelege cu el decat prin osteneala si foame, insa acestea trebuie conduse dupa dreapta socoteala, ca sa nu dauneze sanatatii.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Un pas inainte.

Acestia, sau lumea, iti iarta orice ticalosie ai face, dar nu te iarta nicidecum sa le-o iei cu un pas inainte si sa te faci mai bun.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

E mereu aceeasi.

Observam ca, cu cat timpul adauga veacuri dupa veacuri, creand perspectiva, cu atat Iisus e mai mare si mai apropiat de noi. Cel nascut de doua ori, o data din vesnicie si a doua oara din timp, a antrenat vesnicia in timp, incat veacurile repeta Nasterea Lui ca o renastere a lor. Timpul inevitabil se invecheste, numai vesnicia e noua si mereu aceeasi.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Cea mai aspra mustrare a trufiei omenesti.

Paradoxala primire I-au facut oamenii: unii cu iubirea, altii cu ura! De altfel, si Iisus i-a nedumerit de la inceput: a lasat tronul Cerurilor pentru un staul si tovarasia ingerilor pentru vitele din grajd. Cel ce a impodobit cerul cu stele se naste intr-o iesle - probabil locul cel mai curat pe care l-a gasit pe pamant. Cea mai aspra mustrare a trufiei omenesti.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

..sa se apere de Imparatul Pacii

Pacea de frica e o reala pierdere a pacii. Iisus aduce omului pacea care vine de la Dumnezeu. Aceasta este un bun spiritual care nu poate fi creat sau mentinut de arme. Dar nici nu s-a atins bine Dumnezeu de tarana fapturii omenesti din lumea Lui si [aceasta] s-a cutremurat si a pus mana pe sabie, sa se apere de Imparatul Pacii.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Pacea lui Dumnezeu

Pacea pe pamant e conditionata de marirea care se da sau se refuza lui Dumnezeu. De asemenea, si pacea din suflet are aceeasi conditie. Autonomia ratiunii nu se poate constitui decat prin pierderea pacii, ceea ce e de fapt si o infrangere sau, mai sincer, o marturisire a neajunsului, o tragedie a inerentului constructiilor fara de Dumnezeu.

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Risipiti vom fi

Ortodoxia este comoara noastra, margaritarul nostru cel de mult pret... Ortodoxia este lumina noastra ce ne calauzeste. De vom pierde candva aceasta, comoara, aceasta lumina, risipiti vom fi pana la marginile pamantului, precum praful.

Sf. Nectarie al Penelopoliei

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Unirea Bisericilor

Astfel, pentru Biserica Romei unire insemna supunerea Bisericii Rasaritene fata de Roma. Pentru bizantini, unirea insemna ca Episcopul Romei sa renunte la innoirile lui.

Stalpii Ortodoxiei - Traducere de Constantin Fagetan

Mai bine rece decat caldicel

Se atrage aminte oamenilor, cu toata gravitatea posibila: Nu treceti cu usurinta peste Iisus! Mai bine declarati-va impotriva Lui, ca multi va veti lamuri!

Seminte duhovnicesti - Un caiet al Parintelui Arsenie Boca

Cunoasterea de sine

De ce ii osandim pe fratii nostri? Pentru ca nu ne straduim sa ne cunoastem pe noi insine. Cine este prins cu cercetarea si cunoasterea de sine, acela n-are timp sa ia seama la altii. Osandeste-te pe tine insuti si inceteaza a-i osandi pe ceilalti.

Sfantul Serafim de Sarov - Randuieli de viata crestina

Cu rabdare

Sa faci toate cu incetisorul, cu usurelul si nu deodata; virtutea nu e para, nu poti s-o mananci dintr-o imbucatura.

Sfantul Serafim de Sarov - Randuieli de viata crestina