duminică, 21 februarie 2016

Razboi infricosator

Asadar, pe planeta Pamant se desfasoara un infricosator, un urias razboi. Nu exista colti in care sa nu se dezlantuie acest razboi. Campul acestui razboi sunt mintile si inimile oamenilor. Hotararile pe care le luam, alegerile pe care le facem, modul in care infruntam evenimentele vietii, fie ne conduc pe drumul cel bun, fie ne abat catre fundaturi dezastruoase. Fie castigam viata, cunoasterea, bucuria, fie esuam si ne indreptam spre moarte, necunoastere si durere.

Avem vrajmasi care ne urasc cu salbaticie. Vor sa ne distruga cu desavarsire. Sa ne nimiceasca. Ei urla cu neasemanata ura impotriva noastra si uneltesc, cu perversa viclenie si vigilenta, planuri perfide, pentru a ne insela si a ne conduce, incetul cu incetul, la dezastru, la nenorocire, la moarte.

Se straduiesc sa biruiasca mintea omului. Sa o obtureze, sa-i inchida orice fereastra care poate primi lumina vreunei cunoasteri substantiale. Sa o impiedice in a-si constientiza demnitatea si maretia. Sa o convinga sa se vanda foarte ieftin, pentru o piatra lucitoare, spre exemplu. Fac tot ce le sta in putere spre a o deturna catre un drum gresit.

Vrajmasii nostri sunt persoane. Au nume. Sunt perfizi, zelosi, depun eforturi neintrerupte in acest scop. Conlucreaza perfect, apartin aceleiasi specii, aceleiasi rase. Lupta cu omenirea in ansamblul ei, dar si cu fiecare individ in parte. Mai ales daca vreunul dintre noi este pe cale sa le scape, sau daca cineva ii detecteaza. Astfel de indivizi se afla sub o speciala urmarire si presiune din partea lor.

Destui oameni i-au descoperit de-a lungul veacurilor. Multi dintre ei au trecut de partea lor, fie dorindu-le intimitatea, fie atrasi si inselati de catre ei. Unii ca acestia se afla sub directa lor stapanire. Le slujesc, le sunt robi, le faciliteaza planurile, si drept rasplata sunt ajutati de catre ei pe parcursul acestei vieti. Spre exemplu, dobandesc cu usurinta pozitii privilegiate, stapanire peste alti oameni, bogatie, si orice altceva ar cere. Desigur, traiesc primejdios si sub imperiul fricii. O adanca, permanenta si deznadajduita frica. "Stapanii" lor, ii socotesc dispensabili. Asa se face ca de multe ori ura si furia "stapanilor" se descarca asupra lor. Sunt nefericiti si terorizati.

Mai exista si ceilalti oameni, care i-au descoperit si i-au dat in vileag pe acesti dusmani ascunsi ai nostri, care au inteles dimensiunea vicleniei, dar si a stapanirii lor asupra acestei lumi. Aproape ca ne-au biruit. Omenirea este supusa lor daca nu in intregime, atunci cel putin intr-o masura uriasa. Si totusi, aceste persoane aleg sa li se impotriveasca. Nu se sperie de puterea lor. Nu se tem de osteneala, de primejdii. Aleg mai curand sa moara in aceasta infricosatoare confruntare, luptand cu hotarare impotriva lor, decat sa li se alature. Pentru mine, ei sunt ceea ce numim noi eroi.

Ma minunez de ei. Sunt cei care indura presiunea din linia intai, pentru ca noi, cei din spate, sa avem o oarecare usurare. Eu ma temeam (si poate ma tem si acum) sa intru in linia intai, preferam sa ma "bucur" de viata din spatele frontului.

Insamulti dintre acesti eroi i-au nimicit pe vrajmasii nostri. I-au invins in confruntari directe. Dusmanii nostri se tem de ei. Si cel mai mult se tem ca nu cumva acest fat sa ajunga cunoscut si de catre ceilalti oameni. Sa nu prinda curaj de pe urma biruintei lor si alti oameni, si sa voiasca a le urma exemplul. Sa nu se creeze un anumit curent, o miscare in masa a omenirii in aceasta directie. Sa nu-si piarda, adica, prada la nivel de mase. Pentru ca exista intotdeauna aceasta posibilitate, a desavarsitei transformari a oamenilor. Spre a evita o asemenea evolutie a lucrurilor, inamicii nostri se straduiesc sa oculteze faptul existentei unor asftel de persoane, fie prin calomnie, fie prin denaturare, fie prin tacere.

Acesti vrajmasi nu numai ca ne urasc, dar in acelasi timp se si tem de noi. Nu pentru ceea ce suntem, ci pentru ceea ce putem deveni. Pentru valentele noastre potentiale, care le sunt cu mult superioare si pe care vor sa le zadarniceasca, in asa fel incat ele sa nu devina niciodata realitate, caci in acest caz i-am depasi cu mult.

In confruntarea aceasta se angajeaza  fiecare parte... Izbanda sau esecul sunt personale. Cel care a biruit si s-a sustras influentei vrajmasilor poate sfatui, poate calauzi, poate arata drumul. De noi depinde sa vrem sa ne mobilizam. Sa vrem sa luptam. Noi trebuie sa contribuim cu vointa noastra... Pentru mai departe exista ajutor, mare ajutor.

Dionysios Farasiotis - Marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie.

Niciun comentariu: