duminică, 6 martie 2011

Fuga spre viitor

[...] nu este deloc necesar sa fugim dupa timp ca sa-l prindem. Timpul nu fuge de noi, ci fuge inspre noi. Fie ca esti atent la urmatorul minut ce vine spre tine, fie ca nu ai nici o idee despre asta, el va veni peste tine. Viitorul, orice ai sti despre el, va deveni prezent, asa ca nu este nevoie sa incerci sa sari din prezent in viitor. Putem sa asteptam firesc ca lucrul acesta sa se intample, iar din punctul acesta de vedere putem fi perfect statornici si totusi sa ne miscam in timp, fiindca timpul este cel care se misca. Traiesti aceasta situatie atunci cand esti intr-o masina sau in tren si stai in scaun si, daca nu conduci, te uiti pe geam; sau poti citi, te poti gandi, te poti odihni, si totusi trenul alearga, iar la un moment dat ceea ce era viitor, fie ca este vorba de statia urmatoare sau statia ta de destinatie, va fi prezent. Gresala pe care o comitem deseori fata de viata noastra interioara este sa ne inchipuim ca daca me grabim vom ajunge mai iute in viitorul nostru - oarecum asemenea celui care se zoreste sa ajunga din ultimul vagon al trenului in primul, sperand ca distanta dintre Londra si Edinburgh va fi redusa in felul acesta.

Scoala Rugaciunii - Mitropolit Antonie de Suroj

Niciun comentariu: