Cand sufletul se smereste

Adesea, aici, pe fata pamantului, se abat asupra noastra multe necazuri si greutati. Toate acestea se intampla pentru ca inca nu ne-am smerit. Cand sufletul se smereste si se supune voii lui Dumnezeu, atunci inceteaza si suferintele, si necazurile. Caci atunci si suferintele, si patimirile se fac dragi inimii si sufletului. Capatam atunci o cu totul alta intelegere a vietii. Nu mai cugetam dupa intelepciunea veacului acestuia, asa cum face lumea. Le intelegem pe toate altfel. Tot ceea ce privim este parca stralucitor, totul este mangaietor. Toate ne sunt bune, pentru ca toate sunt dragi lui Dumnezeu.

Staretul Tadei de la Manastirea Vitovnita - Cum iti sunt gandurile asa iti este si viata